16 august 2010

Ciucas, 14 august 2010

Coltii Bratocei
si feliuri si feliuri de stanci...
Muntele Tesla
Vedere pe traseu
Ţigăile Mari
La beauté cachée
Şaua Ţigăilor
Precum Goliat, in vechime,
sprijinea cerul pe umar:
Aproape, turnuri caracteristice din conglomerate. Departe, dantelele de calcar ale crestei Gropsoarele-Zaganul.
Varful Ciucas
Gemenii Ciucasului
Babele la sfat
Na la ţigăi!
Lume multa in Ciucas
si "feţe" in piatra:Noua "cabana" Ciucas
Coborasul antipatic la fantana prof. Nicolae Ioan,
cu dublu-adapator:
Pe Valea Berii,
numai apa:

Cat o fi chiria aici?

Iezer-Papusa, 31iulie-1 august



La cabana Voina e inca atmosfera de sarbatoare:

Prin padure, spre stana de pe Gainatu Mare.


Drumul inspre Gradisteanu e lung si aproximativ plicticos din cauza nenumaratelor hatasuri in zigzag.

Incepe sa se vada Piatra Craiului.
"Inierbatul" asta, pe care am urcat mai mult dupa cum ne-a ghidat peisajul decat dupa stalpii de marcaj, a scos sufletul din noi,
dar apoi am mai putut casca ochii, pana sa intram in ceata care pare sa fie un "dat" in muntii astia, ba in stanga, la partea cealalta a "potcoavei" (Iezerul Mare-Rosu-Batrana), ba in dreapta, la Piatra Craiului...
Pentru ca vf. Papusa era in ceata, am luat-o direct catre Spintecatura Papusii
si peisajul a inceput sa dea semne de Retezat:
Cateva corturi la Spintecatura Papusii
si cateva flori:
O luam in sus pe Tambura,
salutam in departare lacul Rausor, pe langa care am trecut dimineata
si, in apropiere, amanunte geologice:
Creasta devine tot mai larga
si inaintam tot mai mult pe un taram nebulos, fara marcaje, fara stalpi...
"Gradul de acoperire al cerului este deosebit de mare in acest masiv aflat permanent pe directia vanturilor umede si reci, acoperit cu o bogata retea hidrografica de suprafata si cu intinse paduri ce favorizeaza imbogatirea atmosferei cu vapori de apa."
"Numarul de zile innorate trece de 200 in dreptul nucleului central-inalt, scazand la 170 in dreptul inelului mai departat si coborat in zonele impadurite. Mai des ca in masivele constituite din roca puternic radianta, ca Bucegii si Piatra Craiului, in Iezer-Papusa masele de nori acopera deseori muntele in intregime sub forma de ceata." (Dan Oprescu - "Iezer-Papusa", colectia "Muntii nostri", Bucuresti, 1975, Editura Sport-Turism)
Foarte adevarat si in zilele noastre. Nu stiu cum am dat, pana la urma, de Izvorul din Plai,
unde am campat.
A doua zi, dimineata, s-au destramat putin fuioarele si am putut vedea indicatoare pe unde, decuseara, erau numai naluciri:
Nu a durat limpezirea aceasta decat atat cat sa dibuim poteca ce coboara pe Plaiul lui Patru si, astfel stand ceţurile, am renuntat la planul de-a ajunge la refugiul Iezer
si i-am tot dat in jos.
Poteca se termina brusc, deasupra punctului Intre Vai, si coboara abrupt in curtea cuiva. Se disting in coltul din dreapta-sus corturile unora care, vazandu-ne probabil intr-un fel mai spectaculos de-acolo, de jos, au inceput sa strige ca din gura de sarpe:
- Baaaaaa... Ce faceti, ba, acolo?? Ia uite, ba, la astia, sunt nebuni!
Ceva mai tarziu, am salutat iar lacul Rausor si pe-aci ti-i drumul!